Exportul plăților din e-facturi: IBAN, sumă, referință
Publicat: 27 iulie 2026
E-facturile pot fi în ordine în SPV, iar lotul de plăți tot să fie respins la import în internet banking — sau să treacă, dar cu detalii greu de reconciliat la furnizor. În practică, cele mai dese blocaje țin de contul din care plătiți (și formatul pe care îl așteaptă banca), de suma din fișier și de referința pe care o vede beneficiarul. Mai jos: ce merită verificat și cum abordează SyncBoard partea de IBAN plătitor și de format.
1. IBAN plătitor: îl alegeți dvs., nu îl luăm din e-factură
Pe o plată apar două conturi cu roluri clare: contul din care ies banii (plătitor) și contul furnizorului (beneficiar). Contul furnizorului vine, de regulă, din e-factură (instrucțiuni de plată din XML) și poate fi ajustat în evidență dacă partenerul a schimbat IBAN-ul.
Contul plătitor e altă poveste. În SyncBoard îl introduceți manual în Setări → IBAN plătitor — nu pentru că nu am putea citi ceva din XML, ci pentru că firma decide din ce cont plătește acum. Multe societăți au mai multe conturi, uneori la bănci diferite: lichiditate pe un cont, plăți curente pe altul, un cont dedicat pe proiect. Dacă am forța un IBAN „din factură” sau din istoric, am alege greșit pentru dvs.
Deci: setați IBAN-ul din care vreți să plătiți în sesiunea respectivă. Dacă treceți pe alt cont, îl schimbați înainte de export (sau faceți loturi separate pe fiecare cont). Detalii în ghidul export bancar.
2. SyncBoard alege singur banca și tipul de fișier
Fiecare bancă (sau canal business) are machete diferite: XLSX, CSV, TXT, uneori XML ISO 20022 (PAIN.001). SyncBoard deduce banca din IBAN-ul plătitor pe care l-ați setat (codul băncii din IBAN-ul românesc) și generează formatul potrivit pentru importul în aplicația acelei bănci.
De aici și regula practică: fișierul generat pentru un IBAN BCR nu e gândit pentru import în BT (și invers). Dacă lucrați cu mai multe bănci, schimbați IBAN-ul plătitor și regenerați lotul — sau exportați pe rând, pe fiecare cont. Există și export XML (PAIN.001) unde canalul business îl acceptă; lista formatelor pe bancă e în ghidul tehnic.
3. Suma: total factură vs. „cât plătesc acum”
În fișier trebuie să fie clar ce transferați:
- întregul sold al facturii;
- o plată parțială;
- mai multe facturi către același IBAN — pe linii separate sau cumulate, după cum vă convine reconcilierea și cum acceptă banca lotul.
În SyncBoard, în export intră sumele marcate la „Achitat” pentru facturile selectate. Merită o privire rapidă pe listă înainte de descărcare: beneficiar, IBAN furnizor, sumă — ca să nu trimiteți în bancă o linie cu zero sau o factură pe care ați plătit-o deja în altă sesiune.
4. Referința plății: SyncBoard o completează cu numărul facturii
Furnizorii alocă încasările după numărul facturii (sau după o referință convenită). Dacă detaliul plății lipsește sau e neclar, banii pot ajunge corect în cont, dar stau nealocați până îi identifică cineva manual.
În SyncBoard ne-am asumat noi această sarcină: la generarea fișierului de export, pe fiecare linie de plată, referința / detaliul este completat automat cu numărul facturii din evidență (același număr pe care îl vedeți în tabelul de furnizori). Nu trebuie să-l tastați separat pentru fiecare transfer — e deja în fișier, în limitele pe care le impune formatul băncii (lungime, caractere fără diacritice unde e cazul).
5. De ce banca „nu acceptă fișierul”
Cauze uzuale, în ordine de frecvență:
- Format greșit pentru canalul ales (retail vs. business, XLSX vs. XML).
- IBAN invalid (spații, caractere în plus, lungime greșită).
- Câmpuri obligatorii goale (sumă, nume beneficiar).
- Macheta băncii s-a schimbat; fișierul generat după un model vechi.
- Limite pe număr de linii / pe tipul de plată (doar RON domestic, fără plăți internaționale în același lot).
Remediul tipic: un lot mic de test (1–2 plăți), apoi lotul mare; dacă tot eșuează, cereți din internet banking un model oficial de fișier și comparați coloanele. Pentru SyncBoard, secțiunea de depanare din ghidul export bancar enumeră formatele pe bancă și alternativa XML PAIN.001.
6. Scadențele și momentul exportului
Exportul e ultimul pas din lanț, nu primul. Dacă bifați „tot ce e neplătit” fără să vă uitați la scadență, puteți plăti prea devreme (bani blocați fără nevoie) sau, invers, să ratați restanțele care ard. Mai liniștit e așa: vă uitați întâi la ce a trecut de termen și la ce scade azi (în SyncBoard, coloana de scadență e deja colorată pe aceste categorii), bifați ce intră în lotul de azi, generați fișierul, confirmați în bancă, apoi marcați în SyncBoard. Dacă folosiți și notificările pe e-mail pentru scadență depășită / azi, lista de priorități apare înainte să deschideți exportul. Despre organizarea pe scadențe am scris mai pe larg în Facturi primite din SPV și scadențe.
7. Rezumat — înainte de „Descarcă fișier”
- IBAN plătitor = contul din care plătiți acum (ales de dvs. în setări).
- SyncBoard alege formatul după acest IBAN — importați fișierul în banca potrivită.
- Suma pe fiecare linie > 0 și aliniată cu ce vreți să plătiți acum.
- Referința e numărul facturii, pus automat de SyncBoard.
- După importul în bancă: o privire pe listă, confirmare, apoi update în evidență.
De ce merită fișierul în loc de tastare: import plăți în aplicația bancară. De ce nu amânați bifarea: marcare imediat după bancă.